Ţinta: Vizitarea peșterilor
Data: 31 iulie 2014
Data: 31 iulie 2014
Vârsta copilului: 10 ani
Dificultate pentru un copil de 10 ani:
- uşoară
Cum se vede la 10 ani:
- o peșteră frumoasă și una deosebită de toate celelate văzute până acum
-Ți-a placut?
-Da, foarte mult și este și foarte simplu!
Dificultate pentru adult: uşor
Baza noastră este în satul de vacanță Boga, Comuna Pietroasa, județul Bihor, mai precis la Pensiunea Apuseni. Acolo am stat de prima dată și ne-a plăcut. Plecăm după micul dejun și ne întoarcem seara la culcare. Cartierul general este însă în Glăvoi care este în centrul de interes al turelor din zonă și unde ne petrecem timpul după ture până la culcare. Acolo ne place cel mai mult. Sunt ABC-uri cu mese și băncuțe, iar după apusul soarelui se stă la foc, se cântă la chitară folk și rock. Te afli în altă lume.
Astăzi plecăm din zona noastră înspre Stâna de Vale.
Practic este o zi de plimbare. De mers pe jos nu avem mai mult de câteva sute de metri. Mai mult stăm în mașină. Peșterile pe care le vizităm sunt amenajate și iluminate. Parcăm și o luăm pe jos spre intrarea în Peștera Meziad
Trecem un poduleț și ne urcăm pe scări spre intrare.
Așteptăm să ne strângem un grup mai mare.
Așteptarea poate fi plăcută și activă. O tiroliană traversează valea din care tocmai am urcat.
Se pare că vor deschide și o via ferrata care va pleca din peșteră din prima sală și va ieși pe un luminator. Cea mai tare însă ar fi însă în Cetățile Ponorului să pleci din peșteră, să ieși pe luminator, să urci pereții Dolinei și să cobori pe tiroliană sub portal.
Aceasta este dus...
și în total este dus-întors.
Intrăm.
Iluminarea este cu leduri. Este economic și nici nu produc căldură, care ar deteriora peștera. Însă culoarea luminii este foarte rece.
Urcăm pe o scară la o galerie situată la o înălțime apreciabilă.
Formațiunile sunt spectaculoase și-mi aduc aminte imediat de Peștera Urșilor. Cei care administrează Peștera Meziad susțin că este mai frumoasă decât aceasta.
Ne spun povești despre fiecare formațiune. Toate au nume.
O galerie aflată tot sus, dar neintrodusă în circuitul turistic. Ar necesita o scară foarte înaltă.
Ajunsă sus mai arunc o privire în spate.
Deasupra pe tavan
O lampă de carbid stă dovadă a primelor expediții în peșteră.
O draperie superbă
Coloane
Intrăm într-o sală mare.
Pe tavan sunt câtiva lilieci.
Aici se văd și liliecii. Sunt acele puncte negre.
Formațiunile sunt foarte mari
Părăsim sala cu lilieci
La ieșire filmăm câțiva lilieci
Ajungem la scara pe care am urcat prima oară
Plecăm spre Roșia
Găsim mure care ne cam întârzie
În mina Farcu, fostă mină de bauxită, în timpul ce erau săpate galeriile au dat peste Peștera cu Cristale. Acasta nu are nici o comunicare cu exteriorul. Detalii tehnice aici
Punem echipamentul de protecție.
Vagoneții plini cu minereu ca atunci când mina era în funcțiune
Lămpi de carbid, pene, carabine
Culoarea formațiunilor este diferită de cea cu care sunt obișnuită.
Dimensiunile lor sunt mici.
Și unde au fost mai mari au fost vandalizate
Galeriile șunt ca niște holuri înguste și sălile sunt comparabile cu o cameră.
Ultima încăpere
Aici formațiunile sunt mici și detaliate ca un filigran.
Îngerul.
Căscoșii!
O ultimă privire către îngeraș...
...și plecăm
Ochelarii se aburesc cum ieșim afară
La ieșire o tiroliană lungă peste dolină. Nu se vede în poză dar este adâncă.
O limonadă
Apusul spre Pietroasa.
Ieri am fost în Circuitul Someșului Cald
Mâine mergem în Cheile Galbene
Baza noastră este în satul de vacanță Boga, Comuna Pietroasa, județul Bihor, mai precis la Pensiunea Apuseni. Acolo am stat de prima dată și ne-a plăcut. Plecăm după micul dejun și ne întoarcem seara la culcare. Cartierul general este însă în Glăvoi care este în centrul de interes al turelor din zonă și unde ne petrecem timpul după ture până la culcare. Acolo ne place cel mai mult. Sunt ABC-uri cu mese și băncuțe, iar după apusul soarelui se stă la foc, se cântă la chitară folk și rock. Te afli în altă lume.
Astăzi plecăm din zona noastră înspre Stâna de Vale.
Practic este o zi de plimbare. De mers pe jos nu avem mai mult de câteva sute de metri. Mai mult stăm în mașină. Peșterile pe care le vizităm sunt amenajate și iluminate. Parcăm și o luăm pe jos spre intrarea în Peștera Meziad
Trecem un poduleț și ne urcăm pe scări spre intrare.
Așteptăm să ne strângem un grup mai mare.
Așteptarea poate fi plăcută și activă. O tiroliană traversează valea din care tocmai am urcat.
Se pare că vor deschide și o via ferrata care va pleca din peșteră din prima sală și va ieși pe un luminator. Cea mai tare însă ar fi însă în Cetățile Ponorului să pleci din peșteră, să ieși pe luminator, să urci pereții Dolinei și să cobori pe tiroliană sub portal.
Aceasta este dus...
și în total este dus-întors.
Intrăm.
Iluminarea este cu leduri. Este economic și nici nu produc căldură, care ar deteriora peștera. Însă culoarea luminii este foarte rece.
Urcăm pe o scară la o galerie situată la o înălțime apreciabilă.
Formațiunile sunt spectaculoase și-mi aduc aminte imediat de Peștera Urșilor. Cei care administrează Peștera Meziad susțin că este mai frumoasă decât aceasta.
Ne spun povești despre fiecare formațiune. Toate au nume.
O galerie aflată tot sus, dar neintrodusă în circuitul turistic. Ar necesita o scară foarte înaltă.
Ajunsă sus mai arunc o privire în spate.
Deasupra pe tavan
O lampă de carbid stă dovadă a primelor expediții în peșteră.
O draperie superbă
Coloane
Intrăm într-o sală mare.
Pe tavan sunt câtiva lilieci.
Aici se văd și liliecii. Sunt acele puncte negre.
Formațiunile sunt foarte mari
Părăsim sala cu lilieci
La ieșire filmăm câțiva lilieci
Ajungem la scara pe care am urcat prima oară
Plecăm spre Roșia
Găsim mure care ne cam întârzie
În mina Farcu, fostă mină de bauxită, în timpul ce erau săpate galeriile au dat peste Peștera cu Cristale. Acasta nu are nici o comunicare cu exteriorul. Detalii tehnice aici
Punem echipamentul de protecție.
Vagoneții plini cu minereu ca atunci când mina era în funcțiune
Lămpi de carbid, pene, carabine
Culoarea formațiunilor este diferită de cea cu care sunt obișnuită.
Dimensiunile lor sunt mici.
Și unde au fost mai mari au fost vandalizate
Galeriile șunt ca niște holuri înguste și sălile sunt comparabile cu o cameră.
Ultima încăpere
Aici formațiunile sunt mici și detaliate ca un filigran.
Îngerul.
Căscoșii!
O ultimă privire către îngeraș...
...și plecăm
Ochelarii se aburesc cum ieșim afară
La ieșire o tiroliană lungă peste dolină. Nu se vede în poză dar este adâncă.
O limonadă
Apusul spre Pietroasa.
Ieri am fost în Circuitul Someșului Cald
Mâine mergem în Cheile Galbene
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu