Cheile Cheiței sau cum te dai jos din mașină direct în traseu.
Ţinta: Un traseu scurt și frumos pe care să-l facem în ziua de întoarcere
Data: 29 iunie 2014
Data: 29 iunie 2014
Vârsta mea: 10 ani
Dificultatea traseului pentru un copil de 10 ani:
- tehnic - ușor
- grad de expunere - mic
- anduranţă - ușor
Tipuri de pasaje:
- drumeaguri, poteci, brâne
- 5 pași de urcat 4x4 (în patru labe)
- 5 pași de traversare pe prize comode la un pas înălțime de cursul pârului
Dimineața ne trezim la Cabana Ciucaș. Ușor, încet și târziu începem ziua. Este duminică și este o zi de relaxare.
Plecăm!
Dacă ajungeți prin Cheia și aveți câteva ore trebuie să vizitați Cheile Cheiței. Noi l-am făcut acest traseu pentru completarea acestei zile de duminică, târziu începute.
Dacă simțiți un iz ironic în ceea ce v-am povestit despre aceste zile în Ciucaș, este doar din faptul că au fost trasee prea ușoare. Dar altfel, frumuseți găsești la tot pasul în aceste locuri.
Dacă vreți sau căutați trasee ușoare acestea sunt.
Cheile Cheiței sau cum te dai jos din mașină direct în traseu. Ieși din drumul național și mergi pe câteva străduțe prin orașul Cheia, ajungi la un pod pietonal peste râul Cheița, te-ai dai jos din mașină și ești în traseu. Am zis că tura de ieri este plimbare în parc. Acum ce să mai zic?! Că ieri am făcut alpinism și abia azi sunt la o plimbare în parc. Hm! Dacă căutați provocări, atunci ați greșit drumul.
1 - 1 ½ h pe TA (triunghi albastru)
Îmi aduce aminte de Lumea Pierdută.
Selfie!
Valea se îngustează.
Alteori se lățește.
Pasajul "dur" al traseului.
Aici îmi aduc aminte de Cheile Galbene.
Dar aici nu sunt marmite.
Mai este puțin
Am reușit să parcurgem în mai puțin de 1½ h. Drumul național trece prin apropiere, sus se aud mașinile care trec.
Pauză de masă.
Pauză de masă.
Masa este unul din momentele mele favorite pe munte. Stăm pe jos sau pe vreo buturugă, câteodată vreun buștean care ne ține loc de mobilierul clasic. Meniul este compus numai din specialități. Aspectul mâncării mai ceva ca la concursurile de bucătăreală la TV. Un tub de brânză topită înțepat în burtă ornează fiecare sandvici. Mami îmi desenează zâmbărici sau inimioare cu falduri de filigran din brânză topită. La sfârșit deserturi alese. Biscuiți, napolitate și fructe bătute în rucsac.
Ne facem siesta, mai facem poze...
... și plecăm. Mami mă ajută și mă asigură în pasajele de crux.
Când te întorci pe acelaș traseu, descoperi alte puncte de vedere ale acelorași locuri. La fel și pozele surprind alte puncte de vedere.
Craniul unui dinzourofulus cu colț.
Nu mă uita!
Nu te uita!
Încheiem drumul!
Mai aruncăm o privire spre Tigăile Ciucașului.
În mașină și plecăm!
Ciucașul este un munte pitoresc, plin de frumuseți pe care trebuie să-l vizitați. Comparativ cu Bucegiul cu care se învecinează, diferențele de nivel sunt mici, traseele mai scurte, dificultatea redusă, clima mai blândă. Ciucașul, nu are un platou plictisitor, o telecabină care să aducă prea mulți turiști. Goliatul și Babele de aici țin piept frumuseții fraților din Bucegi și pe lângă ele sunt multe alte forme de turnuri mai puțin celebre, dar frumoase.
Ar fi de înțeles, că Bucegii nu sunt de vizitat? Sunt și încă cum! Dar despre asta rămâne pe altă dată! Acum vă zic doar că, trebuie neapărat să vizitați Ciucașul!
Ciucașul este un munte pitoresc, plin de frumuseți pe care trebuie să-l vizitați. Comparativ cu Bucegiul cu care se învecinează, diferențele de nivel sunt mici, traseele mai scurte, dificultatea redusă, clima mai blândă. Ciucașul, nu are un platou plictisitor, o telecabină care să aducă prea mulți turiști. Goliatul și Babele de aici țin piept frumuseții fraților din Bucegi și pe lângă ele sunt multe alte forme de turnuri mai puțin celebre, dar frumoase.
Ar fi de înțeles, că Bucegii nu sunt de vizitat? Sunt și încă cum! Dar despre asta rămâne pe altă dată! Acum vă zic doar că, trebuie neapărat să vizitați Ciucașul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu